Un raport răsunător despre creșterea frecventării bisericilor în Marea Britanie s-a dovedit a fi bazat pe date falsificate. Acest caz a devenit un motiv de avertizare serioasă din partea oamenilor de știință: sondajele online devin tot mai des ținta manipulărilor cu ajutorul inteligenței artificiale, iar încrederea în cercetările sociologice este în pericol.

O „renaștere” bisericească ce nu a existat

Timp de ceva vreme, mass-media britanică a difuzat activ știri despre creșterea numărului de enoriași în biserici — în special în rândul tinerilor. Publicațiile făceau referire la raportul Bible Society din 2024, pregătit pe baza datelor unui sondaj al companiei YouGov. Rezultatele au avut un ecou larg și au format o narațiune solidă despre o renaștere religioasă în Anglia și Țara Galilor.

Totuși, ulterior s-a dovedit că datele sondajului au fost recunoscute drept „falsificate” și retrase. Oamenii de știință și experții avertizează: acest caz este un simptom al unei probleme mult mai ample, legate de inteligența artificială.

Cum falsifică IA răspunsurile în chestionare

Cercetătorii observă o tendință alarmantă: sondajele online cu înregistrare deschisă (așa-numitele sondaje opt-in) sunt tot mai des completate cu răspunsuri fictive. Participanții, care primesc o mică plată pentru completarea chestionarelor, utilizează instrumente de inteligență artificială pentru parcurgerea în masă și automatizată a sondajelor.

Sean Westwood, profesor asociat la catedra de administrație publică din cadrul Dartmouth College (New Hampshire, SUA), explică amploarea amenințării: „Presupunerea de bază a cercetărilor sociologice — că răspunde o persoană reală care oferă răspunsuri consecvente și logice — este acum distrusă”.

Potrivit acestuia, modelele de IA reprezintă o amenințare existențială pentru înțelegerea societății. „Un agent poate fi configurat pentru manipulare. O singură frază de instrucțiuni este suficientă pentru a distorsiona sistematic răspunsurile în sondajele politice sau geopolitice — în timp ce profilul demografic rămâne intact, iar manipularea este invizibilă pentru verificările standard”, notează Westwood.

Chiar și fără o indicație directă de a „trișa”, IA este capabilă să ghicească singură ce anume verifică cercetătorul și să genereze date care să confirme ipoteza. În același timp, amploarea exactă a problemei rămâne necunoscută — ceea ce în sine face parte din problemă, subliniază Westwood.

O dificultate aparte este viteza de dezvoltare a tehnologiilor. „Un cercetător poate dezvolta o nouă capcană ingenioasă care să detecteze modelele de astăzi — dar dezvoltarea IA se mișcă atât de repede încât această soluție va deveni, cel mai probabil, depășită în câteva luni”, avertizează omul de știință.

De ce tinerii sunt ținta cea mai convenabilă pentru falsificări

Courtney Kennedy, vicepreședinte pentru metodologie și inovare la Pew Research Center, atrage atenția asupra unui aspect specific: în sondajele deschise, datele despre persoanele sub 30 de ani conțin un nivel de eroare deosebit de ridicat și provin mai des de la așa-numitele „ferme de clicuri”.

„Oamenii care se pricep bine să folosească internetul și să-și ascundă identitatea sunt, în general, mai tineri. Participanții fictivi urmăresc să parcurgă cât mai multe sondaje. În domeniu este bine cunoscut faptul că atragerea tinerilor adulți în sondaje este dificilă — de aceea este profitabil să te prezinți ca fiind tânăr, deoarece exact acești respondenți lipsesc de obicei”, explică Kennedy.

Ea indică, de asemenea, așa-numita „părtinire pozitivă”: respondenții fictivi tind să răspundă afirmativ la orice întrebare, ceea ce umflă artificial indicatorii.

Problema depășește un singur caz

David Voas, sociolog cantitativ și profesor emerit la University College London, subliniază că problema raportului Bible Society nu a constat doar în răspunsurile falsificate. O greșeală la fel de importantă a fost lipsa unei comparări critice a datelor YouGov cu alte cercetări disponibile — în special cu datele bisericilor înseși.

„Dacă ar fi fost o cercetare științifică serioasă, ar fi trebuit revizuită literatura de specialitate și aflat ce alte dovezi mai există”, notează Voas.

În opinia sa, pericolul constă și în faptul că informațiile false se răspândesc mult mai ușor decât pot fi infirmate. „Efortul necesar pentru infirmare este cu un ordin de mărime mai mare decât cel pentru răspândirea inițială. Vedem cum se subminează încrederea în astfel de sondaje — și este foarte greu să o recuperezi”, spune cercetătorul.

Voas subliniază: problema nu este specifică doar YouGov — ea este inerentă întregii industrii. Creșterea amplorii este legată de stimulentele economice: participanții care acționează în volume mari pot genera venituri considerabile chiar și la tarife mici de plată.

Cum încearcă YouGov să contracareze

Un reprezentant al YouGov a declarat pentru publicația The Guardian că firma folosește metoda eșantionării aleatorii: participanții nu pot alege singuri ce sondaj să parcurgă. „Noi decidem cui să trimitem sondajul, deci nu există nicio modalitate de a intra în panel pentru a influența rezultatul cercetării”, a explicat purtătorul de cuvânt.

Pentru detectarea abuzurilor, compania folosește verificarea identității, „amprenta digitală” a dispozitivului, geolocalizarea din mai multe surse, evaluarea amenințărilor în timp real și controlul plăților. „Creșterea fermelor de sondaje organizate, a boților și acum a răspunsurilor generate de IA face ca detectarea să fie o disciplină vitală, permanentă și în continuă evoluție”, a menționat reprezentantul YouGov.

Acest articol a fost publicat anterior pe site-ul CyberCalm și a fost tradus în limba română.